În anul 2005, în urma a două erupţii vulcanice, în deşertul etiopian şi-a făcut apariţia o crăpătură a pământului lungă de aproximativ 55 de kilometri şi care, în câteva locuri, are aproape 7 metri lăţime. Un studiu recent, realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Addis Ababa din Etiopia şi publicat în revista Geophysical Research Letters, explică faptul că mişcările seismice observate în Etiopia sunt foarte asemănătoare cu schimbările observate pe fundul oceanelor, unde procesele de mişcare a plăcilor tectonice încep de obicei.
 O instanţă italiană a redus pedeapsa unui condamnat pentru crimă cu un an, de la 9 ani la numai 8, bazându-se pe dovezi medicale, printre care un test ADN care a relevat prezenţa în cadrul genomului autorului crimei a unei gene asociate cu comportamentul violent. Dovada genetică a fost folosită împreună cu o tomografie cerebrală care a scos la iveală anomalii ale creierului condamnatului, dar şi alături de mărturii ale unor psihiatrii. Din multitudinea de dovezi pe care apărarea le-a folosit pentru a demonstra deteriorarea facultăţilor mintale ale inculpatului, cea de natură genetică a fost de departe cea mai stranie.
 O echipă de cercetători de la Universitatea Cornell a pus la punct o modalitate foarte ingenioasă de compresie în timp a semnalelor transmise prin intermediul fibrelor optice. Procedura ar putea facilita dezvoltarea unor sisteme de comunicaţii optice de date capabile să transporte mai repede informaţia, dar ar putea fi folosită şi pentru a genera scurte impulsuri luminoase cu carateristici complexe ale undei asociate, foarte utile în cadrul unor experimente din fizica şi chimia moderne.
 O echipă de cercetători de la Universitatea de Stat din Iowa, condusă de către Anumantha Kanthasamy, care în ultimii 10 ani s-a ocupat cu descifrarea mecanismelor complexe asociate cu apariţia şi evoluţia maladiei Parkinson, a descoperit un indiciu esenţial care oferă speranţe pentru găsirea, pe viitor, a unei posibilităţi de vindecare a celor afectaţi de această boală degenerativă.
 Vă prezentăm în cele ce urmează partea a doua dedicată evoluţiei gripei porcine în România, aşa cum este ea reflectată de mass-media. Aflaţi care sunt cele mai de interes comunicate, ştiri şi articole publicate în cursul zilei de astăzi pe tema gripei porcine. Pe pagina web a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino", puteţi consulta un ghid de pandemie de gripă pentru specialişti. Institutul Naţional de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş publică la rându-i un ghid de interes general, creat de către Ministerul Sănătăţii şi care cuprinde recomandări destinate populaţiei.
 Harta pe care o puteţi vizualiza mai jos prezintă la nivel planetar cazurile probabile şi confirmate de îmbolnăviri cauzate de infectarea cu virusul gripei noi, cunoscută şi sub numele de gripă porcină ori A/H1N1. Harta este întreţinută de colaboratori ai site-ului swineflu.org, specialişti în domeniile medical, al managementului situaţilor de urgenţă şi IT. Pentru realizarea hărţii autorii au folosit serviciul Google Maps.
 O echipă de cercetători britanici de la City University din Londra, condusă de profesoara Tong Sun, încearcă în cadrul unui proiect finanţat de către Home Office Scientific Development Branch dezvoltarea unui dispozitiv care să detecteze automat mirosuri asociate sentimentului de frică, cu ajutorul căruia în viitor vor putea fi identificaţi terorişti, traficanţi de droguri, criminali etc. Proiectul a fost gândit să dureze 18 luni şi obiectivul final este construirea a două aparate capabile să identifice feromonii prezenţi în transpiraţia oamenilor.
 Dacă sunteţi tentaţi să credeţi că sărutul a apărut de-a lungul evoluţiei speciei umane ca simplu mecanism de exprimare a sentimentelor romantice între bărbat şi femeie, cercetătorii britanici de la Universitatea din Leeds au toate motivele să vă contrazică, posedând şi argumente ştiinţifice să o facă. Se pare că practica sărutului a avut un rol major în răspândirea unor virusuri extrem de importante în cadrul mecanismelor de asigurare a sănătăţii reproductive la specia umană.
 Gripa porcină, provocată de virusul H1N1, provoacă panică şi în România, după o perioadă de acalmie de câteva luni, în care îmbolnăvirile au apărut sporadic şi nu a fost înregistrat nici un deces. Începând de astăzi, pentru a reflecta evoluţia răspândirii bolii şi a măsurilor luate de instituţiile statului, ScientiaNews vă va prezenta ultimele ştiri privind gripa porcină, în fapt o colecţie de linkuri către paginile web ale principalelor agenţii de ştiri, cotidiene, televiziuni ori autorităţi ale statului.
|