Qubiţii - particule elementare inseparabile la nivel cuantic care vor procesa şi stoca informaţia în cadrul calculatoarelor viitorului - vor putea fi în curând produşi în număr mare, eliminând astfel una dintre limitările majore întâmpinate de cercetătorii din zona tehnologiei computaţionale cuantice. Fiecare qubit în plus va dubla puterea de procesare a acestor maşini de calcul ale viitorului.

Un grup de cercetători israelieni a pus bazele teoretice ale unui sistem - botezat de ei "mitraliera fotonică" - capabil să producă "la cerere" fotoni conectaţi în mod subtil la nivel cuantic prin intermediul fenomenului cunoscut ca "inseparabilitate cuantică" (quantum entanglement).

Samsung Electronics a anunţat săptămâna trecută că a început producţia de serie a unui cip de memorie - phase change memory - care stochează informaţia prin topirea şi îngheţarea unor cristale mici.

Ideea acestui tip de memorie există din anul 1968 şi a fost avansată de fizicianul Stanford Ovshinsky.

Principiul de funcţionare este următorul: atomii, care în cristal sunt aranjaţi în mod ordonat, permit mai uşor mişcarea electronilor, în comparaţie cu sticla. Deşi principiul este relativ simplu şi cunoscut de mult timp, realizarea în practică s-a dovedit dificilă.

În revista Nature, 28 de oameni de ştiinţă au trasat limite pe care omul, pentru a nu risca grăbirea propriei dispariţii, trebuie să le respecte. Iată pericolele menţionate:

- nivelul de dioxid de carbon din atmosferă;
- poluarea cu azot ÅŸi fosfor;
- distrugerea stratului de ozon;
- lipsa apei dulci;
- folosirea iraţională a terenului agricol;
- dispariţia forţată a speciilor;
- acidificarea oceanului;
- poluarea chimică;
- aerosolii atmosferici

Două vaccinuri aflate în teste în Tailanda în ultimii şase ani oferă, pentru prima oară în istorie, promisiuni seriose privind prevenirea infecţiei cu HIV.

Mai mult de 8000 de oameni au primit cele două vaccinuri (care testate separat nu au dat rezultate), iar alţi 8000 au primit pastile placebo. Din primul grup au fost infectate 51 de persoane, iar din cel de-al doilea 74. Deşi diferenţele sunt mici, cercetătorii afirmă că rezultatele sunt extrem de importante.